|
  
In 1999, The Blair Witch Project a introdus un nou mod de a face filme horror
Descrie ceva paranormal publicului prin ochii unor oameni obisnuiti, introdu cateva personaje care vor sa descopere acel ceva, filmeaza totul cu o camera tip “amator”, nu lasa fenomenul sa se dezvaluie cu totul, ci doar prin sunete, zgomote, umbre si in final, devino serios si omoara protagonistii. Transforma totul intr-o secventa continua si da-i un aer de documentar. Credeti-ma, e o reteta de succes!
Va marturisesc ca prima oara cand am vazut Blair Witch, efectiv n-am putut sa dorm bine cateva nopti bune. Trecand insa mai aproape de “oile noastre”, Paranormal Activity aduce “frica” din padure, direct in dormitor. Si, fiindca tot e aproape de Halloween, haideti sa aflam impreuna daca pelicula reuseste sa ne sperie sau nu. Poveste (7)Micha si Katie sunt un cuplu care tocmai s-a mutat impreuna. Cei doi par foarte fericiti impreuna, insa o data cu schimbarea “de decor”, apare si o problema: Katie incepe sa auda/vada diverse chestii ciudate noaptea, iar prietenul ei, Micha, cumpara o camera ca sa inregistreze tot ce li se intampla. Filmul se petrece pe durata a cateva nopti in care cei doi traiesc momente “de groaza” si lucrurile ajung la un punct in care nimeni nu ii mai poate salva de mania oarba a entitatii malefice care s-a abatut asupra lor.
Fara sa stric prea mult din surpriza, va pot spune ca povestea nu este foarte originala dar, surprinzator de bine executata. Antagonistul, desi nu il putem vedea fizic (prea bine), isi face aparitia aproape de fiecare data atunci cand lucrurile devin mai “tense” si publicul poate simti asta pe pielea sa. N-am mai vazut demult un film atat de bine executat, prin simplitatea efectelor si a povestii.
Ce nu inteleg e de ce entitatea respectiva o bantuie tocmai pe Katie. Intr-una din secvente, Micha cauta pe Internet si afla ca lucrurile “astea” se intampla fara un motiv aparent. Partea asta mi s-a parut putin dezamagitoare. Dupa cum bine zicea Predatorul in Predator II, “shit happens!” dar, totusi, chiar asa? Mi-ar fi placut sa existe un motiv ascuns si inteligent pentru care se intampla ceea ce se intampla in pelicula si nu pur si simplu un “mind game” al unui “demon invizibil” care pur si simplu vine si strica viata cuiva.
Oricum, indiferent de critici, povestea ramane in picioare ca fiind extrem de eficienta in a-ti induce o stare de frica, singuratate si lipsa de aparare impotriva unui inamic perfect: acela caruia nu-i poti face nimic, dar care te poate rani in aproape orice fel vrea el.
Jocul actorilor (8)Micha interpretat de...Micha Sloat si Katie, interpretata de...Katie Featherson sunt extrem de convingatori. Am pus punctele de suspensie fiindca mi se pare ingenios sa folosesti efectiv prenumele reale ca nume de personaje intr-un film ca acesta. Ii da peliculei un aer de credibilitate si reuseste sa te convinga de cat de “adevarate” sunt scenele prezentate.
Celelalte personaje, prietena lui Katie si “psychic-ul” care vine si incearca sa ii ajute sunt si ele extrem de credibile.
Ce pot sa afirm cu mandrie e ca un film cu un buget foarte scazut si niste actori total necunoscuti a reusit sa imi ofere senzatii pe care alte filme horror cu bugete de milioane de dolari nu au reusit si nici nu o vor reusi.
Soundtrack (9)Din pacate nu avem un soundtrack fiindca filmul este filmat in stilul documentar, cat mai real, fara intruziuni muzicale. Pot vorbi totusi despre “sound effects” – lucru pe care il si voi nota in rubrica asta.
Si o sa o spun in purul stil “web 2.0”. Deci, zomg! Efectele sonore sunt geniale. Filmul asta te lasa masca la unele faze. Va garantez ca o sa fiti ingroziti (in...sensul bun).
Highlights (9)
Cred ca vor fi atatea easter eggs cate nopti au fost “filmate” in pelicula asta cu camera. Fiecare data cand “se stinge lumina”, va spun eu: nu o mai scoate nimeni la capat. Daca Drag me to hell trata subiectul cu o oare care doza de umor, Paranormal Activity o trateaza cat se poate de infricosator. Incepe incet, cu chestii minore precum usi miscandu-se si becuri cu lumina intermitenta si dupa aceea te trimite direct in inima raului cu niste scene pe care n-as vrea sa vi le stric. Dar, aveti grija, (dupa cum zice si campania de advertising): o sa fie “neplacut” daca il vedeti singuri!Sentimentul de final (9)
Paranormal Activity este un film cat se poate de bun. Este un film ieftin si eficace. Asta nu inseamna ca nu a fost facut cu grija. Tocmai, exista o tona de detalii care fac atmosfera extrem de terifianta si “ingrozitoare”. Parerea mea e sa-l vedeti in noaptea de Halloween, daca nu vreti sa dormiti. Recomandat, dar doar celor puternici! Cinemark: 8,4
|
Comentarii Cinemazing
You definitely answered all the questions I’ve been dying to answer for some time now. Will definitely come back for more of this. Thank you so much